Wolfmother: Victorious

Avandu-l lider pe Andrew Stockdale, formatia Wolfmother si-a uimit fanii din intrega lume, a cantat in spatii arhi-aglomerate peste tot pe aceasta planeta, au realizat show-uri fabuloase in cadrul unor festivaluri precum Coachella, Lollapalooza si Reading si Leads, a fost invitata sa imparta scena cu rock icons ca Aerosmith si AC/DC. Cu ocazia includerii in UK Music Hall of Fame, Led Zeppelin i-a invitat personal la ceremonie. Pentru multi artisti, asemena realizari marcheaza deobicei culmea carierei – si asta daca sunt norocosi. Dar, la zece ani dupa aparitie, Wolfmother au revenit cu cee ace s-ar putea numi cea mai buna lucrare la zi a formatiei. Cu Victorious, Stockdale reuseste inca o data sa soseasca la timp: intr-o epoca dominate de downloaduri single-song, acesta este un album ce merita ascultat si reascultat de la inceput si pina la sfarsit, piesa cu piesa.

1. The Love That You Give
2. Victorious
3. Baroness
4. Pretty Peggy
5. City Lights
6. The Simple Life
7. Best Of A Bad Situation
8. Gypsy Caravan
9. Happy Face
10. Eye Of The Beholder

Steve Hillage – Green (foto din curte de la Chirales).

Pe vremea cind a fost scos acest album, Steve Hillage era unul din cei mai notorii chitaristi hippie, si se afla in forma maxima. Fusese intr-un turneu cun formatia pe care o alcatuise pentru acest album, astfel incit toti muzicienii erau foarte bine sudati impreuna. Pina in anul 1978, Hillage avusese multe experiente cu trei albume solo in spate, si cu foarte multa activitate (cea mai notabila fiind alaturi de Gong in perioada de succes a lor din perioada 1973-75).

'Green', chitara suna, toba  bate, basul este viral de funky, si sintetizatoarele sunt spatiale si  parca de pe alte planete. Partea vocala a lui Hillage nu este punctul lui forte, insa este foarte buna de vreme ce Miquette Giraudy se afla acolo pentru sprijin. Green !

Auditie placuta!

Lemmy Funeral, Hawkwind Tour

Lemmy Funeral, Hawkwind Tour