Despre albumul Apostrophe(') al lui FRANK ZAPPA Trecand
repede peste povestea prezentata pe album – o ‘odisee’ printre eschimosi,
huskies si spirite – muzica de pe Apostrophe (’) poate fi definita de melanjul
pop-jazz marca Zappa. De altfel este unanima opinia cum ca pentru Zappa nu era
o problema sa fabrice hituri de top. Uncle Remus (8) este un exemplu cum nu se
poate mai nimerit. O melodie pentru marile mase, ‘sugrumata’ insa de ironia
acida si cifrata a textelor si chiar a chitarii. Cheia in care trebuie ascultat
acest album este data de acest duel (in ironii) dintre Frank si propria
chitara. Stink-Foot (9) – ultima piesa de pe album – prezinta un dialog
(voce-chitara) mai mult decat savuros incadrat intr-o textura (serioasa) ce
tine de sferele elitiste ale jazz-rock-ului. Zappa a fost de multe ori acuzat
ca se ascunde in spatele floricelelor si parodiilor ieftine. Desigur ca putem
asculta muzica de pe acest disc ca fiind pentru dining and dancing pleasures.
La fel de bine ne putem amuza la auzul unor versuri ca: Watch out where the
huskies go an’ don’t you eat the yellow snow – Don’t eat the yellow snow (1)
sau de perplexitatea artistului la spusele: I cant see oh woe is me!!! din
cauza acelorasi cristale de zapada galbena –Nannok rubs it (2). Dar dincolo de
aceste trucuri (de mare efect) se poate descoperi o coerenta la nivel muzical
si instrumental rar intalnita la alti artisti. Se observa preocuparea artistica
pentru ideea de orchestra rock sau opera rock vazuta dintr-un punct de vedere
mai mult decat nonconformist. (Aceste cautari sunt mult mai vizibile pe
albumele ulterioare). Iar pentru cei nemultumiti, Frank a produs ulterior un
triplu album intitulat simplu: Shut Up 'N' Play Yer Guitar. Apostrophe (‘)
sufera, insa, de o productie slaba si de o saracie de idei la nivel muzical (e
vorba de Zappa aici). Asteptarile devin din ce in ce mai mari pe masura ce
avansam in auditia discului. Exista o progresie subtila de maxima savoare
pentru iubitorii lui Zappa (nu e vorba de fani). Finalul ne lasa undeva la “mijlocul
drumului”. Agatati. Ca apostroful din titlu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu