O analiza a muzicii celor de la Art Ensemble of Chicago (partea I)

De curind, etnomuzicologii si teoreticienii muzicologi au propus un nou model analitic pentru jazz-ul de impovizatie, centrat pe un grup de interactiune. In cele ce urmeaza voi incerca sa deslusesc ceea ce Paul Steinbeck a incercat sa demonstreze, si anume ca evolutiile muzicale ale AEC au fost organizate pe baza ‘cadrelor interactive’, scheme musicale componistic-improvizationale continand aspecte interpersonale, structurale si extra-muzicale. Din cele doua anlize interactive cadru propuse de Steinbeck voi incerca sa gasesc unul din cele doua concerte AEC din 1972 si 1981.

‘Impovizatia este ceva ce a crescut in noi, nu numai in muzica noastra. Intotdeauna ne-am axat pe improvizatie. Multi oameni ar dori sa aiba de a face cu improvizatia in diverse moduri, insa din ceea ce eu am observat, exista ceva acolo ce nu dispare niciodata. Este o chestie cu care trebuie sa te confrunti’ - Roscoe Mitchell