Prima si probabil cea mai cunoscuta analiza a jazz-ului
improvizat a fost cea intitulata ‘Sonny Rollins and the Challenge of Thematic
Improvisation’ a lui Gunther Schuller. Potrivit lui Schuller, idealurile ‘unitatii
structurale si tematice’ au definit nu numai cele mai bune compozitii ale artei
occidentale, dar si cele mai reusite improvizatii de jazz. Alti teoreticieni
muzicologi care au studiat jazz-ul au analizat cazurile motivationale ale
dezvoltarilor improvizatorice din inregstrari, sau au aplicat analiza
liniar-stilistica pentru a studia structurile din bebop.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu