Un unghi de vedere

Un unghi de vedere din care ar putea fi privita cariera lui Miles Davis este acela ca, pe masura ce a progresat, artistul s-a indepartat din ce in ce mai mult de auditoriu. Sunt de parere ca aceasta demonstreaza izolarea lui fata de dispretul general al celor care-i ascultau muzica, si ca Miles incerca a se retrage din ecuatie pentru a dispune in acest fel de propria lui muzica - privita exclusiv ca sunet pur. Se pare insa ca s-a produs efectul opus si cu cit el s-a indepartat mai mult, cu atit mai mult iubitorii muzicii lui s-au straduit sa intinda punti pentru a se apropia de idolul lor. Este usor sa stergi cu buretele ceea ce Miles Davis a realizat in anii 1980, pentru ca nu a ales sa cinte mai multa muzica complexa si armonioasa si deci mult mai provocatoare pentru un artist de asemenea calibru, insa realizarile artistice ale lui Miles trebuie privite din perspectiva propriilor lui preferinte si nu din cea a muzicii in sine. Parerea generala este ca Davis a cautat sa devina un star rock proeminent incercind sa momeasca adolescenti si tineri cu gusturi muzicale nesofisticate. Oricum toate acestea palesc in fata realizarilor lui de pina in acel moment. Chiar daca fanii rock au fost initial atrasi de capcanele specifice si anume: chitare amplificate, sintetizatoare, percutii exotice, volumul puternic amplificat, Miles a continuat sa exploreze neincetat ceea cea l-a interesat si atras intotdeauna. Temele lui nu s-au schimbat niciodata prea mult. A fost permanent preocupat de sunet si nu a revenit la vreun stil abandonat. Pur si simplu a explorat mereu si mereu aceleasi idei, sentimente si ginduri.