In 2 septembrie 1975, Patti Smith deschidea usile de la casa
de discuri Electric Lady. Coborind scarile, nu a putut sa nu-si aminteasca cum
il vazuse mai demult pe Jimi Hendrix oprindu-se in acel loc, sa vorbeasca cu o
fata timida. Apoi a intrat in studioul A. John Cale, producatorul ei, care
statea ca carma, iar Lenny, Richard, Ivan si Jay Dee erau in sala de
integistrari, aranjandu-si instrumentele.
In urmatoarele cinci saptamani au integistrat si au mixat
primul album semnat Patti Smiths, Horses,
Jimi Hendrix nu s-a mai intors sa creeze noul lui limbaj musical,dar a lasat in
urma un studio care a indeplinit toate sperantele lui pentru viitorul vocii
culturale a artistilor americani. L-a asta s-a gandit Patti din prima clipa in
care a intrat in cabina. Era atat de recunoscatoare rock’n-rollului pentru ca o
ajutase sa treaca printr-o adolescenta dificila. Era atat de bucuroasa cind
dansa. Capatase o forta morala asumandu-si responsabilitatea pentru faptele
sale.
Toate acestea erau inscrise in Horses, impreuna cu un tribut pentru cei care le deschisesera calea.
In Birdland, a mers alaturi de Peter
Reich in timp ce-l astepta pe tatal lui, Wilhelm Reich, sa coboare din cer sis
a-l elibereze. In Break it Up, a
scris impreuna cu Tom Verlaine despre un vis in care Jim Morrison, legat de
Prometeu, s-a eliberat dintr-o data. In Land,
imaginile din Wild Boys s-au
contopit cu etapele mortii lui Hendrix. In Elegie,
si-a amintit de toate, trecut, prezent, viitor, de cei pe care ii pierduse, ii
pierdea si avea sa-i piarda.
Nu se pusese niciodata problema ca portretul pentru coperta
albumului Horses sa fie facuta de
altcineva decit de iubitul ei Robert – sabia sa acustica in teaca imaginii create de iubit. Nu stia cum avea sa arate, doar ca trebuia sa fie adevarat. Singurul
lucru pe care i-l promisese lui Robert a fost sa poarte o camasa curata, fara
pete.
Deoarece nu am gasit Horses
integral, voi completa cu un album care se incadreaza in perioada in care ne
aflam.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu